Gazeta de Bistrita: "Guvernul de la Budapesta se amestecă în problemele interne ale României
Ideea reorganizării administrativ-teritoriale avansată de democrat-liberali ca o necesitate pentru absorbţia mai eficientă a fondurilor europene şi pentru apropierea autorităţilor locale mai mult de cetăţean, a dus la tensionarea relaţiilor dintre statul român şi cel maghiar. În viziunea Guvernului de la Budapesta, faptul că maghiarii din România trebuie să rămână uniţi este o problemă mai mult decât vitală. „Este o problemă de viaţă şi de moarte pentru etnicii maghiari ca regiunea istorică a Ţinutului Secuiesc şi judeţele populate de etnici maghiari să rămână unite. România şi-a asumat angajamente internaţionale să nu schimbe forţat harta etnică”, a declarat vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen. Mai mult decât atât, acesta a apreciat că planul reaminteşte de măsurile antimaghiare din vremea lui Ceauşescu, când regiunea autonomă Mureş a fost desfiinţată. Însă, indiferent de modificările administrativ teritoriale pe care autorităţile române le va aplica, oficialul ungar spune că „realitatea” Ţinutului Secuiesc trebuie respectată. Zsolt Semjen a mai spus că, în cazul în care planul PDL de fuzionare a actualelor judeţe va fi implementat, proporţia etnicilor maghiari în noile unităţi administrative ar scădea dramatic.
De cealaltă parte a baricadei, ministrul de Externe al României, Teodor Baconschi, a reacţionat rapid şi l-a convocat pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti la sediu Ministerul Afacerilor Externe. Astfel, ministrul Baconschi a cerut Ungariei să revină la un ton normal şi să înceteze cu declaraţiile „deplasate”. „Din păcate, în ultima perioadă, s-au înmulţit declaraţiile provocatoare care, venite de la Budapesta au şi un supărător aer de imixtiune în treburile altui stat”, a afirmat la RFI, ministrul român de Externe. „Sunt un adept al păstrării şi continuării acestei reconcilieri bilaterale, care e foarte importantă pentru ambele ţări şi sunt sigur că noua convocare la MAE a ambasadorului ungar la Bucureşti va transmite nedumerirea părţii române, perplexitatea noastră în faţa înmulţirii acestor declaraţii deplasate şi totodată îi va ajuta pe partenerii noştri de la Budapesta să revină la un ton normal”, a mai spus Baconschi.
De cealaltă parte a baricadei, ministrul de Externe al României, Teodor Baconschi, a reacţionat rapid şi l-a convocat pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti la sediu Ministerul Afacerilor Externe. Astfel, ministrul Baconschi a cerut Ungariei să revină la un ton normal şi să înceteze cu declaraţiile „deplasate”. „Din păcate, în ultima perioadă, s-au înmulţit declaraţiile provocatoare care, venite de la Budapesta au şi un supărător aer de imixtiune în treburile altui stat”, a afirmat la RFI, ministrul român de Externe. „Sunt un adept al păstrării şi continuării acestei reconcilieri bilaterale, care e foarte importantă pentru ambele ţări şi sunt sigur că noua convocare la MAE a ambasadorului ungar la Bucureşti va transmite nedumerirea părţii române, perplexitatea noastră în faţa înmulţirii acestor declaraţii deplasate şi totodată îi va ajuta pe partenerii noştri de la Budapesta să revină la un ton normal”, a mai spus Baconschi.
Exprimări diferite, acelaşi obiectiv
Ceea ce ar urma în eventualitatea unei noi reîmpărţiri a României aşa cum este văzută ea de reprezentanţii maghiarimii, este trecut sub tăcere.
În viziunea liderilor UDMR, România ar trebui reîmpărţită în 16 judeţe, pe care le-ar grupa în cinci macroregiuni de dezvoltare, structuri fără caracter administrativ - teritorial şi fără personalitate juridică. O simplă trasare a limitelor celei de-a cincea macroregiuni, aşa cum este văzută de UDMR, creează o formă foarte familiară cunoscută din istorie: teritoriul smuls României prin Dictatul de la Viena, semnat în 30 august 1940, prin care ţara noastră a fost silită să cedeze aproape jumătate, circa 43.492 km² din Transilvania în favoarea Ungariei. Macroregiunea V propusă liderii UDMR este alcătuită din trei unităţi administrative, formate fiecare din câte trei judeţe actuale. Potrivit unui recensământ efectuat în 2002, judeţe Harghita, Covasna şi Mureş au cele mai mari procente de populaţie de etnie maghiară, Astfel, Harghita are 84,61% etnici maghiari, Covasna – 73,81% , Mureş -39,26%. Al doilea judeţ ca importanţă demografică pentru UDMR este format din actualele judeţe Satu Mare, unde 35,22% dintre cetăţeni sunt de etnie maghiară, Bihor - 25,92% şi Sălaj - 23,07%. Al treilea judeţ care ar forma macroregiunea V din optica UDMR ar fi compus din Cluj, cu 17,37% maghiari, Maramureş - 9,06% şi Bistriţa-Năsăud, unde doar 5,89% dintre cetăţeni sunt de etnie maghiară.
Deşi sunt adversari politici, Partidul Civic Maghiar (PCM), condus de Szasz Jeno, are acelaşi obiectiv al autonomiei maghiare, dar văzut dintr-un unghi mai radical.
Astfel, liderii PCM propun înfiinţarea a 12 macro-judeţe - Banat, Bucureşti, Dobrogea, Maramureş, Oltenia, Partium, adică regiunea Crişurilor, Moldova de Sud, Moldova de nord sau Bucovina, Muntenia, Transilvania de Nord, Transilvania de Sud şi Ţinutul Secuiesc. În viziunea maghiarilor, Partium ar fi reprezentat de vechiul voievodat al lui Dragoş-Vodă, care s-ar suprapune aproximativ peste judeţele Arad, Bihor, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, aspect care trimite cu gândul la vechiul Regat al Ungariei Mari. Numele provine din latinescul „Partium Regni Hungariae”, ce desemnează o porţiune din regatul Ungariei, conduse de Principatul Transilvaniei, dar care nu aparţineau oficial acestuia.
În viziunea liderilor UDMR, România ar trebui reîmpărţită în 16 judeţe, pe care le-ar grupa în cinci macroregiuni de dezvoltare, structuri fără caracter administrativ - teritorial şi fără personalitate juridică. O simplă trasare a limitelor celei de-a cincea macroregiuni, aşa cum este văzută de UDMR, creează o formă foarte familiară cunoscută din istorie: teritoriul smuls României prin Dictatul de la Viena, semnat în 30 august 1940, prin care ţara noastră a fost silită să cedeze aproape jumătate, circa 43.492 km² din Transilvania în favoarea Ungariei. Macroregiunea V propusă liderii UDMR este alcătuită din trei unităţi administrative, formate fiecare din câte trei judeţe actuale. Potrivit unui recensământ efectuat în 2002, judeţe Harghita, Covasna şi Mureş au cele mai mari procente de populaţie de etnie maghiară, Astfel, Harghita are 84,61% etnici maghiari, Covasna – 73,81% , Mureş -39,26%. Al doilea judeţ ca importanţă demografică pentru UDMR este format din actualele judeţe Satu Mare, unde 35,22% dintre cetăţeni sunt de etnie maghiară, Bihor - 25,92% şi Sălaj - 23,07%. Al treilea judeţ care ar forma macroregiunea V din optica UDMR ar fi compus din Cluj, cu 17,37% maghiari, Maramureş - 9,06% şi Bistriţa-Năsăud, unde doar 5,89% dintre cetăţeni sunt de etnie maghiară.
Deşi sunt adversari politici, Partidul Civic Maghiar (PCM), condus de Szasz Jeno, are acelaşi obiectiv al autonomiei maghiare, dar văzut dintr-un unghi mai radical.
Astfel, liderii PCM propun înfiinţarea a 12 macro-judeţe - Banat, Bucureşti, Dobrogea, Maramureş, Oltenia, Partium, adică regiunea Crişurilor, Moldova de Sud, Moldova de nord sau Bucovina, Muntenia, Transilvania de Nord, Transilvania de Sud şi Ţinutul Secuiesc. În viziunea maghiarilor, Partium ar fi reprezentat de vechiul voievodat al lui Dragoş-Vodă, care s-ar suprapune aproximativ peste judeţele Arad, Bihor, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, aspect care trimite cu gândul la vechiul Regat al Ungariei Mari. Numele provine din latinescul „Partium Regni Hungariae”, ce desemnează o porţiune din regatul Ungariei, conduse de Principatul Transilvaniei, dar care nu aparţineau oficial acestuia.
Sursa: Gazeta de Bistrita
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu